fest cu apa si noroi....

28 august-ora 11 am plecat din Onesti spre Bucuresti cu gandul ca apoi sa ma indrept spre Targoviste. Dupa ce cu greu am gasit nenorocita de autogara de unde sa iau microbuzul spre Targoviste, am aflat ca merg la Clover Fest. Nu aveam nici cea mai mica idee ce avea sa insemne asta. Cu chiu cu vai am ajuns la Muscel- comuna Moroieni,judetul Dambovita pe la ora 9 seara. Ne-am platit intrarea, ne-am instalat in cort(care era deja pus) si apoi ca tot omul am mers sa socializam la o bere cu ceilalti roacheri de prin zona. Asa i-am cunoscut pe Dumi si Marcel, Stefania si Silviu(care avea o porecla faina dar pe care acum nici eu nici Diana nu ne-o amintim) si multi altii. 

Pana la ora 11 a fost liniste, chillaiala....ceva muzica cantata de niste anonimi(cover-uri avand in vedere ca festul era un fest de cover-uri)bere,vodka,glumite si alte de-astea. la 11 au intrat pe scena cei de la Trooper si au incins atmosfera la maxim timp de 1 ora jumate,lucru bine venit avand in vedere ca acolo sus era cancer. Dupa Trooper se pregatea sa intre pe scena o trupa de trash portugheza; au facut oamenii proba la sunet, au bagat cateva piese, dar dupa ce s-a luminat cerul de vreo 7 ori a venit tornada. In 30 dec secunde cat mi-a luat sa ajung pana la cort eram uda pana la piele. cand am ajuns in cort si am facut prezenta am descoperit ca eram 7 intr-un cort de 2. cu chiu cu vai ne-am schimbat si i-am adoptat in cort la noi pe sinistratii Dumi si Marcel a caror cort a fost inundat. am incercat din greu sa adorm, avand in vedere ca aveam ceva nopti nedormite in spate,. dar nema timp de vreo 2 ore: vecini frustrati si uzi care injurau,oameni care nu se gaseau si se strigau unul pe altul din varful dealului, o anume Alina care a ras orgasmic 20 de minute, diana care era scoica si dadea perla dupa perla, in fine,multa agitatie. am reusit sa dorm 5 ore, timp in care m-a plouat prin cort si am avut dunarea pe izopren. oricum eu am fost o norocoasa pentru ca l-am avut pe Dumi, care m-a tinut in brate toata nopatea si  m-a invelit si o patura de plus astfel incat am reusit sa creem p bucatica noastra de cort o temperatura la care sa poti sta lejer in chiloti. asadar mersi Dumi pt ca datorita tie nu am sa fac pneumonie(sau cel putin sper)

dupa ce ne-am trezit pe la 9, am constatat mai multe chestii nasoale: ca e noroi pana la gat, ca inca ploua, ca nu avem de unde sa cumparam o cafea calda, ca trebuie sa coboram 4 km pana in Moroieni p o vreme de cacat si p un drum accidentat, ca avem tenisi in picioare, ca nu mai avem haine uscate si bate vantul si tot asa.

per total a fost o experienta marfa...am ras, ne-am enervat, am ras iar, am baut bere, am ascultat muzica buna, am facut de toate.

le multumesc tuturor celor care au avut grija sa fie totul asa cum a fost si sper ca la anul sa fiu tot aici si tot cu ei, dar poate fara ploaie.

a si Catalin mersi pt inelusul pt masaj...mi-a prins bine!

Oriunde e mai bine ca acasa!...(Scrisoare catre fostii mei prieteni)

In fiecare saptamana ma conving de asta: oriunde e mai bine decat acasa, toti ceilalti oameni sunt mai buni decat cei de acasa, tot ce traiesc in alta parte e infinit mai bun decat ce traiesc atunci cand sunt acasa! Si nu, nu mi-am pierdut mintile, eu chiar cred asta! In fiecare zi  realizez faptul ca eu chiar nu m-am nascut in locul potrivit,ca nu am in jur prietenii potrivitii, ca nu iubesc oamenii potriviti, ca nu invat la scoala potrivita, in clasa potrivita, ca nu sunt in tara potrivita, pe continentul potrivit,pe planeta potrivita sau in galaxia potrivita.

Din moment ce nimic nu e potrivit pentru mine, este probabil cazul sa le potrivesc eu cumva: planeta nu am cum s-o schimb, nici continentul si nici tara deocamdata; Clasa si liceul,chiar daca sunt nepotrivite sunt tot  ce am gasit mai bun; pot insa sa schimb oamenii pe care ii iubesc si pe cei din jurul meu, nu pentru ca vreau,nici pentru ca imi e usor, ci pentru ca trebuie. Poate  daca nu as fi vazut cum e in alta parte sau mai bine zis in alte parti  mi s-ar fi parut normal ce se intampla aici si as fi acceptat sa traiesc in umbra celor cu o personalitate mai puternica decat a mea , dar acum nu!

Stiti, poate ar trebui sa incepeti sa va ganditi de cate ori v-au mancat pe la spate unii , de cate ori ati mancat voi pe altii, ar trebui sa incepeti sa realizati  ca nu sunteti si nu ati fost niciodata un grup in adevaratul sens al cuvantului, ca nu sunteti prieteni in adevaratul sens al cuvantului si ca nu va puteti baza niciodata 100% unul pe altul. Ar trebui sa va dati seama ca toate petrecerile pa care le dati se lasa cu discutii,cu saptamani de barfa, cu oameni care vin acolo desi nu au ce cauta. Ar trebui poate sa va ganditi ca niciodata nu ati avut curajul sa spuneti in fata ce ganditi despre altii,nu ati avut curajul sa aveti un punct de vedere si sa ramaneti constanti atunci cand e vorba de princiipile voastre. Dar care principii? Cei mai multi dintre voi nu aveti principii. Cei mai multi dintre voi vreti sa pareti culti, maturi si trecuti prin viata,dar prea putini sunteti cu adevarat, de majoritatea dintre voi nu e decat gura. Va ascundeti toti dupa niste masti, dar daca aceste masti ar cadea nu v-ati mai vorbi niciodata unul altuia. Si cu totii stiti asta, dar niciodata nu veti schimba nimic,pentru ca ati avea de pierdut putinul pe care il aveti.

Eu nu mai am de pierdut nimic in Onesti… tot ce a fost de pierdut am pierdut deja si nu imi pare rau, pentru ca am pierdut mult mai putin decat am castigat. Imi pare rau pentru ca mult timp am fost ca voi, dar ma bucur ca nu mi-a luat la fel de mult ca sa ma schimb si asta datorita faptului ca au existat oamenii care au contribuit semnificativ la aceasta schimbare fara sa isi dea macar seama. Din cauza ca exista acesti oameni stiu ca “Oriunde e mai bine decat acasa!” si da ati ghicit: ei nu sunt din Onesti si nu sunteti voi!